Bantuind Copoul

Ajungem in Parcul Copou cu rolele in picioare si papucii in ghiozdan. Ne asezam pe o banca si.. " Hai sa ne punem papucii! ". Scoatem tot: sosete, tenisi, role, sacose. Era un fel de taraba, undeva, intr-un colt al parcului.
Brusc, nu-mi gasesc un papuc. Ma apuca disperarea. Ea rade la telefon, in acelasi timp, vorbeste cu tatal ei. Un caine trece prin fata noastra si atunci banuim ca el mi-a furat tenisul. " Aoleu! Cine stie pe unde mi-a ascuns cainele asta papucul!!".
Radem fara sa ne oprim din cauza disparitiei papucului meu. Cand cotrobai eu prin taraba noastra insirata pe jos, imi vad tenisul sub rola ei. Ne linistim si ne apucam plasele, pentru a ne pune rolele. Radem! Ziceai ca veneam de la piata si caram kilograme de cartofi. Ne-am strans totul, am facut curat si hai la drum cu cartofii dupa noi. Destinatia: Family Pizza. Ajungem acolo si comandam ca niste doamne ce suntem niste bauturi reci cu foarte multa gheata.
Peste cateva minute vine un baiat si lasa biletele la mesele oamenilor zicand ca e mut si ca are nevoie de bani. Ne-am trantit fetele noastre deprimante si am facut semn una alteia ca nu aveam nimic in plus de dat.
Trecem peste momentu' asta si terminam de baut. Platim si "hai in Expozitiei!!"
Stanga: cocalari, dreapta: ciudati! "Numai amenintari!".
Pasim "elegant" in Parcul Expozitiei. Lumea inca mai joaca badminton. Scoatem mp3-ul si ne holbam la oameni.
... " numai noua ni se par amuzante unele chestii "

Ciocolată, apă, portocală

Cicolata

Stau întinsă pe pat, iar în faţa mea domneşte ambalajul gol de la ciocolată. Îmi înec supărarea, mâncând dulce. Acum, ciocolata îmi va aminti de tine, iar amintindu-mi de tine mi se face rău şi daca mi se face rău, elimin ciocolata, deci, voi continua să mănânc.
Ciocolata e dulce. Ciocolata în exces îţi face rău. Tu eşti dulce, dar tu în exces dăunezi omului. Îmi rozi pereţii fragezi ai inimii mele, de parcă ar fi...ciocolată. Cum faci asta? Doar nebăgându-mă în seamă, doar stând online şi nezicând nimic!
Mă ridic şi arunc nervoasă ambalajul. Te arunc şi pe tine odată cu el. Nu ştiu cât de plăcut va fi să zaci printre sticlele goale de lapte, coji de seminţe, foi mâzgâlite, mizerii, dar meriţi pentru că pentru mine asta eşti şi nu mi-e frică să recunosc. Eşti un gunoi! Un gunoi cu ochi superbi, păr ciufulit, mâini puternice şi zâmbet adorabil.

Apă

Am nevoie de apă! Mă înnec cu tine! Eşti peste tot! Apa pură trebuie să ajute la ceva. Să te facă să pătrunzi în corpul meu, adânc, adânc, eventual în centru inimii. Să stai acolo şi să-mi controlezi bătăile, mersul sângelui, să mă ajuţi să trăiesc.
Iau o înghiţitură, dar nimic! Nu te simt! Apoi îmi amintesc ce efect a avut ciocolata asupra mea, a ta sau mai bine-zis asupra gândirii mele.
Nu mai vreau apă! Nu te mai vreau în mine. Cu toate că băutura a cam şters efectul dulcelui şi îmi amintesc parcă de faţa ta; sau defapt sunt umbre de a le tale, ce vor domni sigur în următoarele 30 de minute acolo, lângă creierul meu.

Portocală

Vitamine! Asta îmi lipseşte apoi, scap definitiv de tine! Ai fost ca un drog, dar portocla e mult mai dură şi te va învinge, va învinge răul care mi l-ai făcut zile la rând.
Iau o portocală şi încep să o decojesc la fel cum ai făcut şi tu cu mine. M-ai decojit de sentimente, m-ai lăsat goală în interior.
Simt gustul acru şi ador sentimentul.
Am trimis vitaminele să lupte împotriva ta.
Le-am zis că te vor găsi zăcând în inima mea, foarte calm.
Inima bate mai tare. A început războiul adevărat! Nu mă răneşti dacă mă sperii, să ştii! Îţi cunosc toate secretele într-o luptă.
În sfârşit sunt mai diabolică decât tine, căştig!
Brusc sunt liniştită! A funcţionat!

„ L-AM UITAT MÂNCÂND CIOCOLATĂ, APĂ ŞI PORTOCALĂ! „

Dacă vrei să uiţi o persoană anume, asta e cea mai bună metodă!

PS: Inspirată de cineva. Sunt primele trei cuvinte la care s-a gândit.